joi, 19 februarie 2009

Frig

Ieri seara ne-am certat din nou. Suntem atat de departe unul de celalalt, desi ii simt corpul linga mine. Am simtit nevoia sa zbor din nou. Mi-e frica... Mi-e frica sa nu gasesc usa incuiata.
Ningea linistit si stateam linga fereastra deschisa. Frigul imi intra in suflet. Nu mai auzeam ce imi spune. Cuvintele curgeau pe linga mine fara sa ma ude. Zambeam ca o proasta desi nimic nu era amuzant. Ma gandeam ca odata zburam amindoi si nu ne pasa de nimic... zambeam.
Il iubesc. Zilele astea as pleca undeva in cautarea eului meu ratacit. Dar nu pot sa ma gandesc la mine acum. Incerc sa imi dau seama de ce rana nu se inchide nicioadata. Se spune ca intr-o relatie, unul iubeste mai mult decat celalat.
Imi venea sa pling. Am plecat. L-am lasat acolo cu cuvintele lui.
Frigul de afara imi amortea durerea.

vineri, 6 februarie 2009

pentru prima oara mi-e frica

Mi-e frica de neputinta mea. Mi-e frica de faptul ca nu stiu ce ma asteapta...Probabil maine, voi fi la fel de increzatoare ca si pina acum, dar azi mi-e frica. Nu am chef sa ma gandesc la nimic, nu am chef decat sa fiu eu asa cum sunt. Dar cum sunt eu?

miercuri, 4 februarie 2009

back home

Sunt acasa. Am lasat Bucurestiul in urma. A fost una din cele mai agitate saptamini din viata mea. Dragii mei, nu va voi uita niciodata, pentru mine ati fost si veti ramine o familie care m-a adoptat si m-a iubit cu bune si cu rele. Va iubesc si va respect! Va multumesc petru tot... va zic la revedere, niciodata adio, sunt sigura ca drumurile noastre se vor mai intersecta...
Pasarea isi continua zborul...