joi, 30 octombrie 2008
zambet
Ieri am cunoscut o persoana care imi aminteste de mine...Zambea tot timpul! Ce zambet prost! :))) Si ochii ii sclipeau. Mi-a spus ca e fericita. Am zambit si eu. Nu pot sa imi scot din cap zambetul ala tamp. Dar e fericita. Cum e el? Mi-a raspuns ca e exact asa cum trebuie sa fie. Si ca il iubeste. Si zambea...Spre seara cand sa ma spal pe dinti, m-am uitat in oglinda si mi-am dat seama ca zambeam. Un zambet tamp :)))
miercuri, 29 octombrie 2008
prima ninsoare
M-am nascut iarna, intr-o noapte de decembrie. Poate si din acest motiv imi place zapada. Prima ninsoare... Anul trecut eram in Bucuresti cand a nins prima oara. Mi-a lipsit emotia pe care o simteam cand eram acasa. Stateam cu orele in geam sa simt aerul rece si intindeam mina sa prind fulgii. Nu pot sa descriu in cuvinte cat de mult insemna pentru mine. Stiam ca e inceputul. Urmau sarbatorile, colindele, mirosul de brad , linistea si eu...fericita.
Obisnuiam sa colind cu mama in bucatarie. Ea facea prajituri si sarmale si ma invata colinde vechi pe care le stia de la bunica ei. Inca am scrise versurile intr-un caiet. Apoi bradul, in fiecare an in alte culori...Mie imi placea sa fie mic si des si sa imprastie un miros puternic. Tata il potrivea in suport, eu cu Ralu il impodobeam. Apoi el isi dadea cu parerea. Eram foarte mindre de bradul nostru.
Imi placea sa ma dau cu sania la buni. Buni facea sarmalele foarte piperate, dar mie imi placeau. Si imi mai placea ulita acoperita de alb si vocile copiilor din sat. Imi placea puntea cu chiciura peste care treceam. Ma uitam la apa inghetata si la lumini...Atata lumina si atata caldura!
Imi amintesc de prietenii mei, cei care au fost in fiecare an acolo sa-mi spuna "La multi ani" dupa Craciun si inainte de Anul Nou.
Imi imaginez ca stau intinsa in zapada si fulgii cad peste mine. Simt aerul rece si mirosul de prajituri. Aud vocea calda a mamei care colinda in casa. Tata fumeaza o tigara in geam, Ralu e cu prietenii ei. Ai mei trebuie sa apara. Mergem la colindat.
A mai trecut un an. Am fost fericita. Zapada m-a spalat de negru. Pot sa imi pun o dorinta. Anul acesta imi doresc sa fii de Craciun cu mine. Sa ma iubesti...Sa stam intinsi in zapada, sa ne spele fulgii pe amindoi si sa ne punem dorinte...
Obisnuiam sa colind cu mama in bucatarie. Ea facea prajituri si sarmale si ma invata colinde vechi pe care le stia de la bunica ei. Inca am scrise versurile intr-un caiet. Apoi bradul, in fiecare an in alte culori...Mie imi placea sa fie mic si des si sa imprastie un miros puternic. Tata il potrivea in suport, eu cu Ralu il impodobeam. Apoi el isi dadea cu parerea. Eram foarte mindre de bradul nostru.
Imi placea sa ma dau cu sania la buni. Buni facea sarmalele foarte piperate, dar mie imi placeau. Si imi mai placea ulita acoperita de alb si vocile copiilor din sat. Imi placea puntea cu chiciura peste care treceam. Ma uitam la apa inghetata si la lumini...Atata lumina si atata caldura!
Imi amintesc de prietenii mei, cei care au fost in fiecare an acolo sa-mi spuna "La multi ani" dupa Craciun si inainte de Anul Nou.
Imi imaginez ca stau intinsa in zapada si fulgii cad peste mine. Simt aerul rece si mirosul de prajituri. Aud vocea calda a mamei care colinda in casa. Tata fumeaza o tigara in geam, Ralu e cu prietenii ei. Ai mei trebuie sa apara. Mergem la colindat.
A mai trecut un an. Am fost fericita. Zapada m-a spalat de negru. Pot sa imi pun o dorinta. Anul acesta imi doresc sa fii de Craciun cu mine. Sa ma iubesti...Sa stam intinsi in zapada, sa ne spele fulgii pe amindoi si sa ne punem dorinte...
joi, 9 octombrie 2008
Eu..azi
Acum cand am totul, m-a doborat o stare foarte ciudata cu care nu sunt obisnuita si cu care nu stiu ce sa fac...Nici nu stiu cand a inceput sau din ce motiv. Stiu doar ca ma face sa ranesc multe persoane, si ma face sa ma ranesc si pe mine. Nu reusesc sa ma inteleg si de obicei ma simt foarte rau. Cred ca am obosit luptand sa imi fie mai bine, si acum cand este bine nu ma pot bucura...sau poate nu stiu, poate am uitat cum e sa te bucuri. Ceea ce e foarte ciudat e ca nu stiu ce ar trebui sa fac. Vreau sa am din nou dorinta sa ma bucur.Atat...
vineri, 26 septembrie 2008
miros de castane
Ma plimb pe trotuarul de la Fortuna. E innorat si blocurile au o tenta rosiatica. Obrajii imi sunt rosii de la vant. Ma plimb si ma uit in jur la lume, copaci si masini. Sunt fericita. Astept sa ma intalnesc cu dragii mei. Iarba verde, gropitele, zambetul, mirosul de prajituri, muzica, undita, degetele fermecate, rasul colorat, plictiseala mare, melancolia, furia rosie...cafeaua calda...Inspre cetate ma cuprinde parfumul de castane coapte. Imi voi lua si eu...Cobor inspre centru. S-a intunecat. Lumea asteapta in statie. O sa merg pe jos...E asa frumos...Abia astept sa ii vad pe toti...Floricica, paieta, pishi- pishi...zambetul..mai ales zambetul....Sunt fericita...
Am deschis ochii...Ma duc inspre casa...merg incet pe calea Victoriei...
Am deschis ochii...Ma duc inspre casa...merg incet pe calea Victoriei...
miercuri, 10 septembrie 2008
Sfarsit
Totul are un sfarsit...Si sfarsitul e cu atat mai dureros cu cat ai fost mai fericit. Si cand trebuie sa alegi, si cand nu stii de ce alegi, si cand nu stii daca merita sa alegi..pare totul ca intr-un film prost...M-am saturat dar nu stiu de ce anume, si nu stiu daca vreau sa ma satur...Presimt multe sfarsituri...Voi plinge mult...Presimt si asta...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)