Azi ma simt singura...Mi se intampla des in ultimul timp...Visez mult la un loc linistit, care sa aiba miros de acasa, cu lume cunoscuta, cu chipuri calde, cu priviri de albastru si verde. Visez la o casa unde se simte mirosul cald de prajituri, si ma impiedic de undite si lansete. Visez la o casa unde rasuna dintr-o camera muzica si un chip tanar ma face sa zambesc. Visez la apa si soare, inconjurata de ei, frumosi si veseli. Glume, chicoteli, certuri , culori, muzica, veselie, placere si extaz, betie si realism...Viata...Visez la o tzigara fumata linga ceasca de cafea, undeva unde soarele ma mangaie si unde ea imi povsteste de un alt loc verde, cu opinci de lemn, mori de vant si lalele. Visez la o escapada cu nebunia rosie, cu muzica data la maxim, poate prea departe sau poate prea aproape. Visez la licoarea rece, undeva pe o terasa, unde bate vantul si ma pot scalda in apa calda in miez de noapte. Visez la povesti nesfarsite , pina la 6 dimineata, cand ma asteapta undita acasa si eu nu stiu ce sa spun. Visez la marturii tremurande, si lacrimi proaspete, la promisiuni nebune, si tragedii copilaresti. Visez la mangaieri care sa ma linisteasca, imbratisari care sa ma faca sa simt iubita, vorbe scurte pline de iubire. Nu in ultimul rand visez la ochii verzi, albastrii, plini de lumina, odata tineri si visatori si ei...Cata pofta de viata, cat curaj, cata determinare...
M-am trezit dintr-o data...Cenusiu, vacarm, agitatie, nesimtire...Doar ochii verzi, albastrii mai viseaza...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu