miercuri, 9 septembrie 2009

cad

Uneori mi-ar placea sa fiu printesa si uit ca printesele exista doar in basme.

Simt ca ma prabusesc si prapastia in care cad nu mai are sfarsit.

Pling si realizez ca lacrimile mele sunt degeaba.

Zambesc dar stiu ca zambetul meu e inghetat.

Tot ce ating se transforma in fum si nu stiu cum sa ma opresc.

Te vreau numai al meu si stiu ca traiesc intr-un basm in care eu sunt printesa.

4 comentarii:

Anonim spunea...

ai atata dreptate....pui mic...cat de mult as vrea ca acel cineva sa realizeze ce inger are langa el....as fi foarte
multimita ca am crescut ceva ....cu suflet..

sym spunea...

poate ca stie...eu sper

Slick spunea...

Omul este o franghie intinsa intre animalul care este la baza si super-omul care poate deveni...o franghie peste un abis.

Ar fi hilara o lume in care toti am fi ceea ce ne-am dorit sa fim cand eram copii...plina de astronauti, doctori, printese si politisti ...oare cine si-a dorit vreodata sa fie boschetar, somer sau un simplu Joe Nobody/Anna Whatshername ?

sym spunea...

si nu ar fi faina o lume hilara?...as rade mereu...super tare! :)